Descoperire inedită: arma secretă pe care o folosea Dobrotici al Dobrogei pentru a-şi ucide adversarii

Inelul de bronz, ce datează de mai bine de 600 de ani, a fost descoperit în urma excavaţiilor efectuate în zona ruinelor de la Capul Caliacra, unde trăiau aristocraţii dobrogeni în secolul al XIV-lea.

Oficialii bulgari afirmă că în urma excavaţiilor au fost descoperite peste 30 de bijuterii, printre care ornamente de aur, inele de aur şi cercei din perle, însă niciuna nu se aseamănă cu acest inel deosebit.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Inelul este o lucrare de artizanat excepţională, iar cavitatea a fost creată în mod intenţionat, spune Bonnie Petrunova, coordonatoarea excavaţiilor şi totodată director adjunct al Muzeului Naţional de Arheologie din Bulgaria. Petrunova afirmă că inelul ar fi putut fi importat din Italia sau Spania.

Specialista crede că inelul ar fi putut fi purtat pe degetul mic al mâinii drepte a unui bărbat.

Gaura din inel ar fi permis purtătorului să toarne pe ascuns otravă în paharul cuiva cu o simplă mişcare de deget, explică arheologul.

Cavitatea în care putea fi ascunsă otrava    (Foto: Municipalitatea Kavarna)

Petrunova crede că inelul ar fi putut aparţine lui Dobrotici (Dobrotiţă), conducător al Ţării Cărvunei între anii 1347 şi 1386. Etnia lui Dobrotici rămâne subiect de dispută între istorici, el fiind considerat fie român, fie bulgar, fie turc creştinat, sau chiar turc sau cuman. În forma „Dobrotici”, numele său este slav, dar P. P. Panaitescu observă că forma „Dobrotă” este foarte răspândită la români şi concluzionează că în acest stadiu al surselor disponibile numele nu poate furniza informaţii asupra originii etnice a lui Dobrotici şi a rudelor sale.

Despotatul lui Dobrotici în jurul anului 1370    

Inelul descoperit „ar putea explica multe din decesele inexplicabile înregistrate în rândul nobililor şi aristocraţilor apropiaţi lui Dobrotici”, concluzionează directorul adjunct al Muzeului Naţional de Arheologie din Bulgaria.

Sursa: LiveScience